Întrebări frecvente (FAQ)

Testul FeNO este relevant pentru toți pacienții în vârstă de minimum 4 ani. Deoarece testul necesită cooperare din partea pacienților, anumiți pacienți, în special cei cu vârsta mai mică de 7 ani, vor avea nevoie de mai multă pregătire și încurajare. Testul FeNO poate juca un rol important în diagnosticarea și managementul bolii pacienților.1 Într-o serie de studii recente, (Peirsman 2014, Petsky 2014, Mahr 2013), tratamentul pentru astm bazat pe rezultatele testului FeNO a redus numărul exacerbărilor la copii, comparativ cu tratamentele simptomatice sau terapiile convenționale.2-4

Evaluarea bazată pe o singură dozare FeNO, în lipsa unor măsurători anterioare, necesită precauție și judecată profesională, bazată pe datele clinice existente. Evaluați toate datele clinice (simptome, rezultatele spirometriei, dozare corticosteroizi inhalatori (ICS), respectarea tratamentului și alte informații) înainte de a lua decizii privind tratamentul viitor.

Testul FeNO nu este un înlocuitor al spirometriei. Testul FeNO măsoară inflamația de la nivelul căilor respiratorii, în timp ce spirometria măsoară limitarea fluxului de aer. Ambele teste oferă informații importante referitoare la aspecte diferite ale bolii. De exemplu, testul FeNO poate oferi informații privind nivelul existent de inflamație a căilor respiratorii, dar nu poate indica gradul de obstrucție a căilor respiratorii, o informație foarte importantă pentru stabilirea cazurilor de astm sever.

Totuși, pentru optimizarea tratamentului, studiile recente indică faptul că ajustarea dozelor de corticosteroizi în funcție de valorile FeNO are ca rezultat reducerea exacerbărilor cu până la 50%.2,5 În concluzie, testul FeNO va fi recomandat adițional spirometriei.2,5,6

Nivelul de oxid nitric din aerul expirat poate fi ridicat și din alte cauze. După excluderea diagnosticului de astm, în urma efectuării altor teste, se vor avea în vedere în special diagnostice precum rinită alergică și eczemă. Alergiile alimentare și bolile inflamatorii intestinale pot conduce la creșterea nivelului de oxid nitric în aerul expirat. Dietele bogate în nitrați pot cauza de asemenea creșterea nivelului de oxid nitric.7-9

Într-unul din studiile efectuate (Anderson 2012), timpul de înjumătățire (t1/2) a concentrației FeNO după începerea tratamentului cu corticosteroizi inhalatori a fost de 2,5 – 3 zile. Nivelul FeNO a ajuns la o nouă valoare de platou în 2 săptămâni.10 Din acest motiv, recomandăm reverificarea nivelului FeNO la minimum 10-14 zile de la începerea administrării de corticosteroizi.

Răspunsul la această întrebare nu se cunoaște deocamdată, având în vedere că nu au fost efectuate încă studii pe termen lung axate pe analiza variației nivelurilor FeNO în timp, în funcție de apariția exacerbărilor.11

Rezultatele testului de spirometrie și rezultatele testului FeNO nu se află în corelație directă, având în vedere că spirometria măsoară obstrucția căilor respiratorii, iar testul FeNO măsoară inflamația acestora.2,5 Evaluarea gradului de inflamație este un avantaj, deoarece inflamația precede modificările viitoare ale funcției pulmonare și simptomele.12

În general, pacienții evaluați de medicul specialist vor fi suspuși inițial testului FeNO, pentru a stabili un nivel de referință, mai ales în cazul pacienților al căror astm nu este foarte bine controlat. După începerea tratamentului cu corticosteroizi inhalatori, nivelul FeNO ar trebui monitorizat în funcție de simptomele pacienților, cu optimizarea corespunzătoare a dozelor de corticosteroizi. În cadrul studiilor care au demonstrat o reducere a exacerbărilor, măsurarea concentrației FeNO la 2 – 4 luni și ajustarea dozei de corticosteroizi inhalatori până în momentul în care nivelul FeNO s-a situat în intervalul de valori scăzute/normale a avut ca rezultat o reducere cu aproape 50% a exacerbărilor, prin comparație cu tratamentele simptomatice (pe baza rezultatelor chestionarului ACQ) sau terapiile convenționale.2,5

Nivelul FeNO nu reflectă nivelul mastocitelor. Deși mastocitele pot produce citokine IL-13 care, la rândul lor, pot stimula sintetaza endotelială de oxid nitric și eliberarea de și mai mult oxid nitric, și alte celule pot acționa ca mediatori ai inflamației. Antihistaminicele nu interferează cu această funcție a mastocitelor și nu vor avea efect asupra eliberării de oxid nitric. Nu s-a demonstrat încă faptul că blocanții receptorilor de leucotriene ar avea vreun efect clar asupra nivelului de oxid nitric expirat la pacienții cu astm atopic, deși ar exista baze teoretice în acest sens.13

Nivelurile FeNO situate în intervalul de valori medii (25-50 ppb) trebuie interpretate cu precauție, în context clinic (de exemplu, având în vedere doza de corticosteroizi inhalatori administrată, respectarea tratamentului de către pacient, etc.).

Aveți și alte întrebări? Contactați-ne. Experimentați impactul NIOX VERO Urmăriți prezentările video NIOX VERO

Referințe: 1. Malinovschi, A, Janson, C, Borres M.  Simultaneously increased fraction of exhaled nitricoxide levels and blood eosinophil counts relate to increased asthma morbidity. J Allergy Clin Immunol. 2016 Nov; 138(5):1301-1308. 2. Peirsman EJ, Carvelli TJ, Hage PY, et al. Exhaled nitric oxide in childhood allergic asthma management: a randomised controlled trial. Pediatr Pulmonol. 2014;49(7):624-631. 3. Petsky H. Exhaled nitric oxide in children with asthma. Respiratory care nurse’s perspective. Indian Pediatr. 2014;51(2):102-103. 4. Mahr TA, Malka J, Spahn JD. Inflammometry in pediatric asthma: a review of fractional exhaled nitric oxide in clinical practice. Allergy Asthma Proc. 2013;34(3):210-219. 5. Syk J, Malinovschi A, Johansson G, et al. Anti-inflammatory treatment of atopic asthma guided by exhaled nitric oxide: a randomized, controlled trial. J Allergy Clin Immunol Pract. 2013;1(6):639-648. 6. Smith AD, Cowan JO, Brassett KP, Herbison P, Taylor DR. Use of exhaled nitric oxide measurements to guide treatment in chronic asthma. N Engl J Med. 2005;352(21):2163-2173. 7. Donohue JF, Jain N. Exhaled nitric oxide to predict corticosteroid responsiveness and reduce asthma exacerbation rates. Respir Med. 2013;107(7):943-952. 8. Alving K, Malinovschi A. Basic aspects of exhaled nitric oxide. Eur Respir Mon. 2010;49:1-31. 9. Quenon L, Hindryckx P, De Vos M, et al. Hand-held fractional exhaled nitric oxide measurements as a non-invasive indicator of systemic inflammation in Crohn’s disease. J Crohn Colitis. 2013;7:644-648. 10. Anderson WJ, Short PM, Williamson PA, Lipworth BJ. Inhaled corticosteroid dose response using domiciliary exhaled nitric oxide in persistent asthma. Chest. 2012;142(6):1553-1561. 11. Beck-Ripp J, Griese M, Arenz S, Köring C, Pasqualoni B, Bufler P. Changes of exhaled nitric oxide during steroid treatment of childhood asthma. Eur Respir J. 2002;19(6):1015-1019. 12. Zeiger RS, Schatz M, Zhang F, et al. Elevated exhaled nitric oxide is a clinical indicator of future uncontrolled asthma in asthmatic patients on inhaled corticosteroids. J Allergy Clin Immunol. 2011; 128 (2):412-414. 13. Bjermer L, Alving K, Diamant Z, et al. Current evidence and future research needs for FeNO measurement in respiratory diseases. Respir Med. 2014;108(6):830-841.